Articolul lunii

Germeni de cereale (germinare la borcan)

Germeni de cereale (germinare la borcan)

Vorbeam la Atelier despre germeni si vlastari, am adus si cate ceva din "gradina" mea si am promis cat mai repede sa va pun frumos metoda si pasii. Uitati ca a venit si momentul cand am terminat testele, pozele, pot sa spun ca stiu 100% ce trebuie de facut ca sa va iasa perfect si sper sa va ajut si pe voi sa aveti curajul sa faceti la fel. Avand asa o doza de germeni periodic in frigider o sa va asigurati intotdeauna plusul de vitamine, minerale, proteine necesare familiei dvs, mai ales in perioada de iarna, cand sunt putine legume natural crescute.

Cateva plusuri despre germeni:

- germenii de cereale au proprietati unice, specifice, aceasta pentru ca in starea de germen, mai exact atunci cand samanta se dezvolta incercand sa dea nastere plantei al carui material genetic il poarta, germenul inmagazineaza o serie de substante cu potential maxim astfel sa poata suplini necesarul imens de energie de care ar avea nevoie ca sa devina planta. Exista chiar o ramura a medicinii naturiste numita gemoterapie;

- sunt foarte bogate in minerale, vitamine, proteine si enzime;

- mai multe vedeti pe site-ul Ligiei Pop, articolul despre germeni.

Deci este de bine, asa ca m-am apucat si eu de treaba - am tot lasat pentru ca mi se parea ca fara germinatori si aparate speciale nu reusesc si tot asteptam momentul sa fac o gaura in buget pt aceasta cauza. Dar m-am mai uitat pe net, pe niste video si am zis sa incep asa, fara mari ustensile moderne, s-o iau cu inceputurile, si am mers bine. Pana la urma mi-am dat seama ca este mult mai simpla, ieftina si comoda germinarea la borcane, sigur nu mai cumpar nici un fel de germinator.

Urmati pasii de mai jos si sigur o sa aveti cei mai sanatosi si siguri germeni de cereale.

https://youtu.be/p3R40-2bKGc

           Salate cu germeni de cereale

Salată de hrişcă cu germeni de cereale

 Se spală hrişca şi se lasă la înmuiat 5-6 ore. Se curăţă, se spală şi se toacă mărunt morcovi şi ceapă, care apoi se amestecă cu hrişca scursă de apă. Se adaugă seminţe de susan, ulei de măsline presat la rece, zeamă de lămâie, germeni de cereale, pătrunjel verde tocat şi alte condimente după gust. Se poate servi cu brânză de soia.

Salată de crudităţi cu germeni de cereale

 Se dau pe răzătoare gulii, mere, morcovi şi ridichi. Se adaugă ceapă verde, pătrunjel şi mărar tocate mărunt, ulei de măsline presat la rece, zeamă de lămâie şi sare după gust. Se adaugă germeni de cereale sau se presară germeni de cereale măcinaţi. Se pot presăra şi seminţe de susan.

Salată de ridichi şi brânză de soia cu germeni de cereale

 Se spală ridichile, se taie rondele; se taie brânza de soia; se amestecă. Se mai pot adăuga frunze de spanac şi leurdă. Se adaugă ulei de măsline presat la rece, germeni de cereale, tarhon, pătrunjel verde tocat şi alte condimente după gust.

Salată de morcovi cu germeni de cereale

 Morcovii se curăţă şi se dau prin răzătoarea mare. Se adaugă un măr ras, ceapă şi pătrunjel verde tocate mărunt, precum şi sare, ulei presat la rece şi zeamă de lămâie după gust, dar şi germeni de cereale. După preferinţe, se poate adăuga chimen sau seminţe de susan (crude sau coapte) şi mărar tocat. Se poate adăuga şi ceapă tocată mărunt.

Salată de urzici cu germeni de cereale

 Se iau vârfurile de la urzicile foarte tinere, se spală bine, apoi se amestecă cu sare. Se adaugă ceapă verde tocată, ridichi de lună, mărar şi pătrunjel verde tocat, ulei de măsline presat la rece şi alte condimente, după gust; se adaugă, de asemenea, germeni de cereale. Se poate servi şi cu măsline.

Salată de spanac cu brânză de soia şi germeni de cereale

 Se spală bine frunzele de spanac cu apă rece, se scurg cât mai bine de apă, apoi se taie (dacă e cazul). Se adaugă brânză de soia, ulei de măsline, zeamă de lămâie, germeni de cereale, sare şi condimente după gust. Se poate servi cu seminţe de susan.

Idee de afacere: plantaţie de aronia şi goji la malul mării. Cu cât se vând fructele exotice

Citeste mai mult: adev.ro/ovacblIdee de afacere: plantaţie de aronia şi goji la malul mării. Cu cât se vând fructele exotice

Dragoş Ciorbaru din Constanţa are o livadă cu aronia şi goji FOTO Facebook/

 

Dragoş Ciorbaru Un inginer din Constanţa s-a transformat în fermier după ce a pus pe picioare o plantaţie de goji şi de aronia, în apropiere de Năvodari. Fructele exotice se vând cu 25 de lei kilogramul, iar clienţii pot veni să-şi culeagă singuri fructele. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Afacerea de familie cu zmeură. Doi soţi pensionari o cultivă, fiul est... Cu aproximativ 5.000 de euro, Dragoş Ciorbaru, un inginer în vârstă de 50 de ani, a înfiinţat în urmă cu trei ani în apropiere de Năvodari, judeţul Constanţa, o plantaţie de goji şi aronia. Arbuştii exotici, crescuţi fără îngrăşăminte chimice, s-au adapatat perfect la condiţiile din ţara noastră, rezistând atât la frig, cât şi la temperaturi ridicate şi la secetă. O cultură de nişă, dar la mare căutare Pe o suprafaţă de aproximativ un hectar, între Lumina şi Năvodari, familia Ciorbaru a înfiinţat livada cu fructe exotice. Mai puţin cunoscut la noi, aronia, supranumită şi vitamina cosmonautului, creşte în voie în apropiere de Constanţa. Un kilogram de aronia se vinde cu 25 de lei, iar unul de goji cu 45 de lei. De altfel, în ultimii ani ambele fructe au căpătat o popularitate impresionantă după ce mai multe studii au demonstrat calităţile lor de superalimente bogate în substanţe nutritive şi cu proprietăţi curative.

„Culturile de nişă sunt la mare căutare în ultima perioadă, fermierii caută plante mai puţin cultivate în România, care să le stârnească interesul consumatorilor dornici să-şi diversifice alimentaţia. Aronia este un arbust uşor de cultivat şi de întreţinut, nu are cerinţe prea mari de sol. Originar din America de Nord, arbustul de aronia este o specie rezistentă la ger, lemnul rezistă la temperaturi de -30°C, în timp ce rădăcinile rezistă la temperaturi de -11°C. Boabele de aronia conţin o cantitate mare de antioxidanţi, de neegalat de alte fructe. De exemplu, fructele de aronia conţin de trei ori mai mulţi antioxidanţi decât afinele şi murele şi de 1,5 ori mai mult decât coacăzele negre. Fructele de aronia îşi păstrează calităţile antioxidante şi în sucuri“, explică inginerul Ciorbaru.

Totuşi, deocamdată, consumatorii nu au gustul suficient de educat pentru a se bucura pe deplin de aceste fructe, spune fermierul. Pentru a le putea comercializa, Dragoş Ciorbaru are în plan extinderea afacerii şi obţinerea de contracte ferme cu companii farmaceutice care să le valorifice potenţialul extraordinar. Material săditor certificat Livada de goji şi aronia a lui Dragoş Ciorbaru a fost înfiinţată cu material săditor certificat, cumpărat din judeţul Prahova de la un fermier renumit. „Am fost de părere că, dacă tot pornesc pe acest drum, să fac totul ca la carte. Nu am luat arbuşti de la colţul străzii. M-am documentat, am citit, m-am informat înainte despre acest culturi. Cred că pasiunea pentru munca în aer liber a fost elementul determinant în această afacere de familie. Terenul îl aveam, am zis că e păcat să nu încerc“, spune Dragoş Ciorbaru. Cules dificil, îngrijire permanentă Este o muncă imensă pe plantaţie, zi de de zi, începând cu luna ianuarie şi până în noiembrie. „Fructele de goji, care au perisabilitate ridicată, imediat după cules încep să se stafidească, trebuie rapid vândute. Plantele nu sunt stropite decât cu îngrăşăminte foliare bio pe bază de alge. Se şi culeg foarte greu, este o muncă migăloasă. O persoană nu poate culege mai mult de cinci-şase kilograme zilnic, e greu, pentru că trebuie cules bob cu bob.

Şi aici intervin problemele, pentru că oameni la cules nu prea sunt, nu sunt obişnuiţi cu munca grea“, explică Dragoş Ciorbaru. Se descurcă mai mult în familie, iar în perioada de cules, mai găsesc două-trei persoane pe care le plătesc. „Într-o astfel de afacere, dacă poţi să faci faţă, rămâi, dacă nu, pleci. Mie nu mi-e frică de munca fizică, aş sta numai în câmp, însă la început te loveşti de tot felul de probleme Doar cine are drag de agricultură şi de stat în câmp mă poate înţelege. De aceea, îi rog pe clienţi să se gândească încă o dată atunci când aleg fructe din supermarket. Trebuie să ne întoarcem către agricultura bio, să redescoperim gustul autentic, să-i dăm o şansă şi micului fermier. Astfel vom avea toţi de câştigat. Cred că este esenţial ca statul să ne sprijine, să ofere pârghii prin care să ne putem vinde marfa, să promoveze astfel de produse. În străinătate sunt la mare preţ aceste fructe atipice“, spune inginerul fermier. Fructe din august şi până în noiembrie Perioada de cules a fructelor de goji şi de aronia începe din luna august şi ţine până în noiembrie. Ciorbaru spune că goji este singura plantă care are în acelaşi timp frunze, flori şi fructe, atât verzi, cât şi coapte. „Fructele de goji se consumă atât proaspete, cât şi sub formă de suc, pudră, capsule sau uscate. Fructele proaspete păstrează cel mai bine proprietăţile benefice ale fructului, dar în stare proaspătă, goji nu rezistă decât câteva zile, astfel că este foarte greu de exportat în această formă.

Citeste mai mult: adev.ro/ovacbl

Fabulosul fruct Aronia – Interviu cu Ovidiu Pop

BY 16 AUGUST 2016 NUTRITIE HOLISTICA, RETETE HRANA SANATOASA, SANATATE HOLISTICA, TERAPII ALTERNATIVE SI NATURISTE

ovidiu pop aronia

Buna Ovidiu ! Iti multumesc pentru faptul ca ai dat curs invitatiei mele de a continua discutia inceputa in luna februarie a acestui an,cu privire la vindecarea ta de cancer (link aici),remediile pe care le-ai folosit si, mai ales, incidenta acestui fruct miraculos-Aronia Melanocarpa Nero.

Buna Delia! Onorat fiind de invitatia ta si apreciindu-ti la justa valoare interesul pentru nutritia corecta,ma bucur sa continuam discutia pe acest subiect de mare actualitate in lumea stiintifica internationala:Aronia si beneficiile sale pentru sanatate .

Ovidiu, ne-ai putea reaminti cum ai aflat de Aronia?

Ohh, da! Nu am cum sa uit acel moment. Faceam chimioterapie pentru un limfom Nonhodgkin, eram extrem de slabit dupa primele 3 sedinte,cand, absolut intamplator, uitandu-ma la tv., am vazut un documentar despre Aronia si calitatile ei (este considerata si de catre Ministerul Roman al Agriculturii ca fiind planta medicinala).
Din acel moment, am introdus in alimentatia zilnica si extractul de Aronia in combinari diferite:cu extract de orz verde lichid , ulei de Catina si diferite tincturi din plante.

Cumva mama ta, reputata terapeuta Angela Pop,ti-a influentat alegerile in ceea ce priveste tratamentul naturist complementar chimioterapiei?

Cu siguranta, mama considerand ca inaintea medicamentelor sintetizate au fost plantele.Studiind arhiva mamei mele,am descoperit cu mare uimire cercetarile ei proprii asupra scorusului negru, denumirea populara a Aroniei, astfel afland ca Aronia are un urias rol in potentarea efectelor terapeutice ale plantelor cu care este combinata, crescandu-le ,in unele situatii, eficienta,chiar si de 300 de ori! Aceleasi performante le mai atinge doar o specie rara de salvie din muntii Altai.

Si totusi, cum te-ai hotarat sa-ti infiintezi propria cultura de Aronia?

Recunoscator fiind Aroniei si afland ca Aronia este folosita ,ca singur aliment in stare naturala, in hranirea cosmonautilor in spatiu de catre NASA,am realizat ca aceasta planta este, practic, un superaliment si m-am decis ca, dintr-un consumator constant, sa devin cultivator. Am infiintat propria mea cultura, achizitionand materialul saditor din Germania, cu certificare bio.

Ce ne poti spune despre calitatile Aroniei?

“100 ml extract de Aronia are un efect antiinflamator mai puternic decat 10 mg de metilprednisolon.”

Hehehehe…Delia, avem la dispozitie timpul si spatiul pentru a vorbi pe larg despre acest superfruct?Glumesc…
In ultimii 3 ani, nefiind medic sau biochimist, am studiat rezultatele cercetarilor stiintifice ale unor Institute de specialitate.De ex., consider ca studiul recent al specialistilor de la Universitatea Southampton (King’s College Hospital)este unul dintre cele mai performante.
Datorita faptului ca Aronia m-a ajutat sa ma vindec de propriul meu cancer,am inceput sa studiez eficienta extractului de Aronia in patologia oncologica.
Aronia Melanocarpa Nero este cunoscuta pentru abundenta in antocianine si proantocianine fiind cea mai concentrata sursa alimentara de polifenoli naturali.
Polifenolii din Aronia au puternic efect antioxidant, ocupand locul 16 in lista O.R.A.C. avand astfel si un puternic efect antitumoral, demostrat prin studii clinice in cancer de san,colon,pancreas,leucemii,limfoame, tumori cerebrale.
De ex., in cancerul de pancreas,efectul antitumoral al Aroniei se produce prin mai multe mecanisme:actiune sinergica cu chimioterapia,in cazurile in care se administreaza gemcitabina;actiune directa asupra celulelor maligne ,cu efect citostatic, probabil prin apoptoza ,dar si printr-un proces de anti-angiogeneza.
Efecte similare s-au observat si in tumori cerebrale, in combinatie cu cucurmin.
In cancerul de san si in cel de colon s-a observat ca extractul de Aronia ajuta la oprirea dezvoltarii celulelor maligne,avand efect citostatic , cu un potential de reducere de pana la 20 % , fapt care conduce la scaderea nivelului plasmatic al Ag.carcinoembrionic.
Totodata, extractul de Aronia aduce si multe alte beneficii terapeutice:
– creste cu pana la 23 % nivelul plasmatic al adiponectinei , avand ca efect scaderea in greutate.
-reduce tensiunea arteriala la persoanele hipertensive
-reduce colesterolul seric total ;reduce LDL-cst
-reduce nivelul trigliceridelor
-regleaza glicemia
-reduce riscul de accidente cardio-cerebrale acute la pacientii cu factori de risc cardio-vascular, sau cu boli cardio-vasculare, prin reducerea inflamatiei in peretele arterial,reducerea ACE,reducerea dimensiunii placilor de aterom
-ajuta recuperarea dupa infarctul miocardic acut ,unul dintre mecanismele de actiune fiind cresterea activitatii telomerazei in celulele producatoare de endoteliu(EPC), implicate in refacerea miocardului afectat.
Extractul de Aronia are efecte terapeutice si in afectiunile neurologice degenerative ( Alzheimer, Parkinson,demente senile); se pare ca mecanismul de actiune ar fi inhibarea activitatii hcolinesterazei.
Se stie faptul ca in majoritatea afectiunilor cronice grave este implicata inflamatia.Extractul de Aronia reduce interleuchina 6(IL6), cu pana la 30 % , reducand inflamatia,cu beneficii in nenumarate boli cronice invalidante: artrite,osteoporoza,afectiuni reumatismale degenerative,etc.
Delia, am si una foarte tare: 100 ml extract de Aronia are un efect antiinflamator mai puternic decat 10 mg de metilprednisolon.

Wow…Ovidiu,este incredibila forta curativa a acestui extract de Aronia; m-ai surprins cu aceste informatii valoroase,care imi arata si ca ti-ai facut bine lectiile!

Eeei, Delia! In acest fel am inteles sa-mi exprim gradul de recunostinta fata de acest fruct miraculos: cunoscandu-l, intelegandu-l, si, in final, iubindu-l…

Bun, Ovidiu, dar Aronia este indicata doar in tratamentul afectiunilor grave sau poate fi folosita si in scop profilactic?

E foarte bine venita intrebarea ta.Consider atitudinea preventiva ca fiind apanajul oamenilor destepti. Are prietenul meu, Adrian Cranta, o vorba desteapta: „daca vrei sa ai o viata dulce, ia hapuri amare , Aronia avand un gust foarte astringent.
Iti voi explica cum procedez eu.
Avand propriul meu extract de Aronia, il amestec cu un ulei de catina de foarte buna calitate, obtinand astfel cea mai puternica arma imunitara, 100% autohtona, pe care o folosim in familie ,in doua cure pe an, dupa echinoctii, timp de 40 de zile. Este esential ca terapia cu acest cocktail sa se faca dupa iesirea din hibernare si detoxifierea biochimica a organismului. Efectul detoxifierii, cu doua saptamani inainte de echinoctiul de primavara ,creste de pana la 30 de ori.Procedez la fel si toamna, sezonul calduros avand ca efect supraincalzirea organismului,cocktailul Aronia+Catina ajutandu-ma sa intru pregatit imunitar in hibernarea generata de sezonul rece.
Este adevarat ca, in timpul anului, ascultandu-mi bine organismul,cand ma simt slabit,obosit, cu o scadere a capacitatii de atentie si concentrare, consum extractul meu o saptamana,fiind deja obisnuit cu el.
Recomand tuturor o astfel de cura, importanta fiind sursa de Aronia si de ulei de Catina.Este bine de stiut faptul ca fructele de Catina se recolteaza cu tot cu crengute,se introduc intr-o incapere cu temp. de maxim minus 28 grade Celsius si acolo se vor culege. Catina are un proces autooxidativ extrem de rapid,devenind toxica.

Hmmm…Nu stiam de aceasta combinatie puternica si de modul de recoltare al fructelor de Catina. Ovidiu, ce si cat stiu oamenii despre Aronia?

Draga mea Delia,intrebarea este cat se poate de potrivita. La nivelul planetei oamenii stiu din ce in ce mai mult,iar in tara noastra in egala masura.
Avand mare incredere in medicina romaneasca si in medicii nostri, intotdeauna recomand tuturor sa se adreseze in primul rand specialistilor.
Medicii deja au aflat de efectele sale miraculoase, atat in scop profilactic –prin actiunea sa benefica asupra sistemului imunitar-, cat si terapeutic-prin actiune directa si prin potentarea actiunii medicatiei allopate.
Colaborez deja cu cativa medici in acest sens,chiar domniile lor devenind consumatori fideli.
Zilnic, pe pagina mea facebook, primesc nenumarate mesaje de la persoane cu afectiuni grave sau de la membri ai familiilor lor.Cu mahnire,constat zilnic faptul ca majoritatea clientilor mei sunt persoane cu mari probleme de sanatate, cancerul si bolile autoimune dominand de departe spectrul larg al afectiunilor.

Draga Ovidiu, cunosti situatii in care cei care au consumat sau consuma Aronia au obtinut beneficii majore pentru sanatatea lor?

Ohh, da… In acest sens exista deja nenumarate marturii ale celor care si-au imbunatatit starea de sanatate semnificativ,marturii care se pot regasi pe pagina mea facebook.
Sunt fericit pentru faptul ca, pana acum,am obtinut :
-remisii in 2 cazuri de glioblastom,confirmate de catre medicii de la renumita clinica Anadolu ;
-vindecare in cateva cazuri de limfom si in doua leucemii limfoblastice
-remisii in trei cazuri de cancer de pancreas ,fara operatie, si ex. pot continua.
Este fantastic faptul ca Aronia nu saboteaza chimio- sau radioterapia, din contra, actioneaza sinergic cu acestea prin efectul sau citostatic natural,reducand si efectele adverse.

Cum te simti atunci cand primesti mesaje de multumire si ce le transmiti scepticilor?

aronia ovidiu pop

ovidiu pop aronia

Cred cu tarie in principiul” ceea ce nu dai se pierde”, rezultatul fiind nu in multumirea persoanei, ci in efectul pe care il avem in Univers.Sa fiu mai exact : nu cum ma simt este important, ci ceea ce simt.In aceste situatii ma simt util Universului care m-a creat,reusind sa fiu aproape semenilor mei aflati in situatii dificile.
Consider scepticismul ca fiind o calitate a oamenilor destepti , mai ales in aceasta epoca in care suntem asaltati de informatii care circula foarte rapid si nu sunt intotdeauna si adevarate.Ca si hartia , internetul suporta orice.
Importante sunt atat gradul de credibilitate al sursei cat si discernamantul persoanei care acceseaza informatia. Dar nu este suficient sa detii informatia, este esential sa o aplici.

In speranta ca acest interviu va fi util cititorilor tai, inchei cu un mare adevar:” Totul pe lumea aceasta este otrava, conteaza doza”.

Cu consideratie pentru voi,
Ovidiu Pop

http://www.hranatate.ro/fabulosul-fruct-aronia-interviu-cu-ovidiu-pop/

Vera ULARU | Colţul societăţii civile

12 Iunie 2014

Roşia de la oraş

M-am întors de curînd din Hamburg, Germania. Am fost cîteva zile în vizită la verişoara mea, care locuieşte acolo, de cîţiva ani buni, împreună cu soţul ei. Printre altele, am vizitat un fel de fermă. Un loc de unde se puteau cumpăra tot felul de lucruri pentru casă şi produse alimentare. Unele dintre ele erau preparate pe loc, la vedere, în faţa clienţilor. Fierbeau gemul, făceau bomboane, ciocolată şi altele, pe care le ambalau şi vindeau calde în unele cazuri. Totul amenajat într-o atmosferă rustică, bine redată, pînă în cel mai mic detaliu. În apropiere exista un cîmp de unde vizitatorii îşi puteau chiar culege singuri căpşunele.

Verişoara mea, Cristina, mi-a povestit că sînt multe astfel de locuri în Germania. De unde cumpărătorii îşi pot culege singuri fructele sau legumele. De obicei, acolo preţurile sînt mai mari decît decît cele din supermarket. „Plăteşti ca să munceşti mai mult, adică?”, m-am gîndit. Pentru germani este însă o modalitate prin care pot intra în contact cu munca pămîntului.

Radu Crăciun, coordinator de proiect la Asociaţia Română de Permacultură, mi-a vorbit zilele trecute despre un proiect prin care înfiinţează grădini urbane în Bucureşti şi încă patru oraşe din ţară. Sînt locuri unde pasionaţii de grădinărit se întîlnesc şi plantează legume, plante aromatice, flori şi nu numai. Grădinile sînt amenajate în spaţii accesibile pentru oricine doreşte să ia parte la grădinărit. Principiul ce stă la baza lor este voluntariatul. Oricine poate merge acolo să planteze şi să îngrijească legume.

În Cluj, spre exemplu, sînt două astfel de grădini, la Casa de Cultură Permanentă şi Muzeul Etnografic. La Muzeul Etnografic voluntarii au făcut o grădină arhaică. Au plantat acolo mei, ovăz, fasole, porumb, plante aromatice sau medicinale şi alte plante ce erau plantate în anii 1300. 
Oana Mic, unul dintre voluntarii din Cluj, merge cel puţin o dată pe săptămînă la Grădina cu Pisici, cum au numit-o ei pe cea de la Casa de Cultură Permanentă. A început să descopere plantatul legumelor în urmă cu un an, cînd s-a înscris la cursurile de grădinărit de la Asociaţia de Cultură Permanentă. Acum bucătăria ei este “plină de ghivece”. Are salvie, oregano şi alte plante aromatice. Chiar şi o jardinieră cu frăguţe.“E foarte fain să vezi cum creşte ceva ce ai sădit tu”, spune Oana Mic.

În fiecare miercuri seara, Oana se întîlneşte la Casa de Cultură Permanentă cu alţi pasionaţi de grădinărit. Îngrijesc legumele, culeg şi împart ce se poate mînca. Uneori prepară salată cu legume din grădină şi manîncă împreună. Îşi duce la grădină şi băieţelul din cînd în cînd. “Mă bucur pentru că Tudor are şansa să vadă cum cresc legumele şi toate cele, Că nu cresc la supermarket pe rafturi.”, spune Oana.

Radu crede că fiecare loc e mai mult decît o grădină. “E vorba despre comunităţile locale şi instrumentele pe care le concept chiar ele. Interactiunea dintre oameni, faptul că învaţă lucruri noi despre natură şi învaţă să interacţioneze ea. Faptul că se reconectează la comunitatea din care sînt.”

Pentru viitor, Asociaţia Permacultură îşi propune să introducă grădinăritul în şcoli. Este o modalitate aplicată şi creativă prin care copiii pot învăţa foarte multe. De la biologie pînă la matematică şi desen.

Tot Oana mi-a povestit despre mişcările de “hand crafting”, economia darului, “food forest” şi “slow food”. De tendinţa de “reîntoacere la viaţa simplă, aproape de natură”. Auzisem puţin despre o parte dintre ele dar nu mă gîndisem prea mult la ele. Am cîteva cunoştinţe care îmi spun că vor să se mute din Bucureşti “la ţară”. Dincolo de tendinţe însă, e vorba de cunoaşterea şi respectarea naturii. De convieţiurea alături de ea.

“Faptul că avem un mediu în care nu avem acces la natură, dăunează grav sănătăţii”, spune Radu rîzînd. El rîde, eu îmi dau seama însă că e posibil să ajung şi eu să plătesc ca să culeg căpşuni alături de copiii mei.

Detalii despre grădinile urbane se găsesc pe http://asociatie.permacultura.ro/ .

Proiectul “Creşterea capacităţii Asociaţiei Române de Permacultură de a promova şi susţine protejarea şi regenerarea mediului prin metode inovative si tehnici participative în comunităţile locale” este co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă.http://www.fdsc.ro/participarea-societatii-civile

Cum ne pregatim rasadurile

Pentru a obtine rasaduri sanatoase si viguroase trebuie sa le asiguram tinerelor plantute lumina potrivita,temperatura ce asigura o buna incoltire a semintelor,pamant sanatos si usor,prin apa sa patrunda usor si sa nu stagneze si un grad de umiditate ridicat.

Personal seman semintele pentru rasaduri in tavite de plastic de 5-6 cm inaltime cu capac-pentru a pastra mediul umed pana la incoltire(in lipsa capacului putem folosi o folie transparenta-de bucatarie).De asemenea se pot folosi tavitele de plastic speciale cu 10-24 alveole-exista tavite de acest fel si din turba.
Avantajul folosirii recipientilor din turba-sunt biodegradabile si se pot introduce in pamant cu tot cu rasaduri.
De asemenea putem folosi pahare -de la iaurt,de exemplu, bine spalate(in aceste pahare punem 3-5 seminte).
Atentie! pentru plantele aromatice nu folosim decat vase de lut!
Un rol esential in obtinerea unor rasaduri sanatoase o are lumina
-rasadurile se aseaza in apropierea unei ferestre orientate spre sud.
In absenta acesteia improvizam o instalatie ce 2-3 tuburifluorescente de 40 wati fiecare -plasate deasupra rasadurilor la 20-30 cm.
Zilnic aceasta instalatie trebuie sa furnizeze 12 ore minim de lumina artificiala.

Temperatura optima este cuprinsa intre 20-24 grade(pana la incoltire),dupa trebuie redusa la 15-18 grade Celsius.

Pamantul folosit-exista saci gata preparati la marile magazine de specialitare,in lipsa acestuia se poate folosi in amestec de mranita,nisip,putin var(am folosit si praf de creta)-alcalinizeaza putin solul.
Pamantul se uda upa ce a fost pus in vasele(paharele) in care se vor semana semintele.Dupa aceea se mentine umed,dar nu se uda excesiv.
Exista si varianta banutilor de urba,foarte usor de folosit-se lasa in apa pana isi dubleaza volumul -se face o mica gaura la suprafata turbei si se pun cate 1-2 seminte.

Semintele se pot selecta din recoltele anterioare,sau se gasesc de cumparat la magazine,supermarketuri,etc.
Atentie!Cu cat plantele sunt mai dese,cu cat exista risc mai mare ca bolile sa se propage.Personal,inainte de semanare ,tin semintele 6-8 ore in apa calduta,in care se pot adauga fertilizanti de tip Cropmax,Fertitel,ingrasamant organic cu alge brune,etc....

Rezultate foarte bune se obtin folosind rasadnite-fie cumparate din comert,fie confectionate in casa(vom reveni la acest subiect)

Cu cat semintele sunt mai delicate,cu atat trebuie mai putin acoperite.

Cand repicam?(mutam tinerele plantute in gradina/solar)?
Se poate incepe repicarea cand rasadurile prezinta el putin 2 randuri de frunze,udandu-se bine rasadurile inainte de repicare.Se tin de frunze nu de tulpina,se face unorificiu adanc in pamant,si se introduc rasadurile pana la primele anduri de frunze.
Se uda.
Dupa 2-3 saptamani se poate adauga in apa de udat fertilizant ecologic.

Agricultură ecologică: Îngrăşămintele verzi

Ingrasaminte naturale vegetale

1. Ingrasaminte verzi

Ca metoda speciala si rapida de imbogatire a solului in humus se foloseste sistemul de "ingrasaminte verzi", astfel: se seamana plante care fixeaza azotul in sol si ajuta la ingrasarea solului: Lupinul galben se seamana primavara, Lupinul albastru-primavara, Mazarichea paroasa in luna august, Trifoiul rosu primavara, Sulfina in aprilie-august, Trifoi marunt aprilie-august, Sparceta aprilie-august, Seradela aprilie-august, Hrisca aprilie - august, Floarea soarelui aprilie-iulie, Facelia aprilie-august, Mustarul alb aprilie-august, rapita august, Rapita mare august, Secara august-noiembrie.--> 2. Turba   neagra

Spre deosebire de turba rosie, constituie un îngrasamant destul de valoros: substanta organica: 81; N 3,13; P 0,26; K0.56; calciu 2,1%. Azotul din turba se gaseste sub o forma valoroasa (protidica), ca si cel din mranita si compost. Tara noastra dispune de zacaminte relativ bogate în turba neagra (în depresiunile intramontane), înca putin valorificate.

3. Faina de alge

Prin continutul bogat în macroelemente si peste 60 microelemente, este un îngrasamant natural deosebit de valoros, care, pentru tara noastra, din pacate, va fi de import. Substanta organica 60; N 2,8; P 0,2; K 2,3; magneziu 1,0; calciu 1,2%. îngrasamant solubil în apa, utilizabil mai ales ca îngrasamant suplimentar. La cateva ore de la stropirea plantelor, culoarea verde a frunzelor se intensifica, constatandu-se (prin experiment stiintific) o sporire a rezistentei la boli si daunatori.

4. Turtele (sroturile) de ricin

Nu se pot folosi in hrana animalelor, dar pentru plante constituie un îngrasamant foarte valoros: N5 6; P 1,5 2; K1-2%. Surse bibliografice germane sustin, chiar, actiunea preventiva si curativa(!) a sroturilor de ricin împotriva ciupercii Phytophtora cactorum, care produce putrezirea coletului la mar si capsuni (fitoftorioza).

5. Plamadeala de urzica

Plamadeala de urzica se prepara astfel: 1 kg de urzica proaspata sau 200 g urzica uscata la 10 l apa. Urzica se taie in bucati de 10-20 cm lungime. Durata fermentarii 4 zile. se foloseste in concentratie de 2% [200 ml la 10 l apa] impotriva paduchilor de frunza si acarienilor. Actiunea insecticida se bazeaza pe continutul perisorilor vezicanti in histamina si acid formic.

Extractul de urzica

Extractul de urzica se obtine din 1 kg de urzica proaspata si 10 l apa. Timpul de extractie 12 ore. se utilizeaza ca atare [nediluat] pentru combaterea paduchilor de frunza, actiunea repelenta fiind uneori mai buna, alteori mai slaba decat cea a plamadelii. Stropirea se repeta dupa 3 zile.

Actiunea plamadelii si a extractului de urzica este complexa. In calitate de îngrasamant se foloseste ca îngrasamant suplimentar, prin stropirea plantelor în perioada de vegetatie, cu stropitoarea, sau prin stropirea solului cu stropitoarea, de la care s-a demontat sita. In primul caz se foloseste în concentratie de 5% (dilutie cu apa 1:20), iar în cel de-al doilea caz concentratia va fi mai mare, de 10% (dilutie 1:10). Inainte de îngrasarea solului, acesta trebuie sa fie umed. Cand se administreaza pe plante, nu se stropesc si florile. Plamadeala de urzica are valoare de îngrasamant complex, cu macro- si micro-eterriente: substanta organica 0,15; N0.07; P 0,003; K 0,021; calciu U.026 (cînd concentratia este de 10%) si respectiv, 50; 23,3; 1.07; 7,0; 8,76 + magneziu 2,0% (în state uscata), Plamadeala de urzica se va folosi cu prioritate la plantele mari consumatoare de hrana: tomate, castraveti, telina, praz, flori perene, trandafiri, arbusti fructiferi, capsun, pomi fructiferi tineri etc. Efectul ingrasarii cu plamadeala de urzica se constata vizual dupa cateva zile. Frunzele capata o culoare verde-închis, iar cresterea plantelor se accelereaza. Actiunea de prevenire a îmbolnavirilor se va expune la momentul potrivit.

6. Compostul pur vegetal

Este un îngrasamant natural valoros
, a carui compozitie chimica se apropie de cea a gunoiului de grajd semifermentat. Se prepara atunci cand nu dispunem de nici o sursa de ingrediente de natura animala. Intrucat modul de preparare si modul de folosire nu difera esential de cele ale compostului de origine mixta, vegetala si animala, acestea se vor   expune împreuna. Se aduna frunze, iarba, tulpini de floarea soarelui, coceni de porumb, vreji de cartof si fasole, flori uscate, fructe stricate [cele cazute se vor opari mai intai],  tescovina, resturi de legume, buruieni fara samanta germinabila, paie, rumegus, scoarta de copac, trestie, cetina de molid [in cantitati mici], mal de ape, gunoi menajer degradabil, hartie [in cantitati mici si exeptand hartia cu tiparitura in culori, care contine metale grele] etc. se aseaza straturi de cate 30 cm de plante si resturile descrise mai sus, se uda cat de des se poate, trebuie sa fie intr-un loc semiumbrit, se adauga humus si chiar pamant si se lasa sa se descompuna, dupa care se foloseste, este un ingrasamant natural, ecologic si deosebit de bun.

O selecţie corectă a plantelor depinde în mod natural de starea curentă a solului. O bună combinaţie de culturi de îngrăşăminte verzi este foarte importantă pentru ca plantele individuale să se poată propaga. Aceasta creşte stabilitatea sistemului şi valoarea lui pentru sol, viaţa din sol şi insectele benefice, explică Sepp Holzer în cartea sa ” Permacultura. Ghid practic pentru agricultura la scară mică”.

Descompunerea lentă a culturilor de îngrăşământ verde în timpul toamnei şi al iernii duce la construirea unui strat productiv de sol, care va fi susţinut de puterea regeneratoare a naturii. Biomasa şi afânarea solului  conduc la o bună structură a solului, cel mai important factor pentru o bună creştere a plantelor în general.

Un avantaj suplimentar este faptul că o parcelă de pământ cultivată în acest mod furnizează întotdeauna o cantitate mare de material de acoperire pentru pământ. Acesta protejează solul de fenomene meteo extreme (vânt, furtuni,ploaie, căldură şi soare) pentru ca plantele să poată reţine apa şi nutrienţii.

Învelişul de plante funcţionează ca o plapumă şi protejează solul de îngheţ, astfel încât acesta îngheaţă mult mai târziu şi gheaţa nu pătrunde prea adânc în pământ. Acest lucru înseamnă că viaţa din stratul de suprafaţă al solului poate continua până târziu în toamnă şi iarnă.

 

  • Culturile de îngrăşământ verde

Legumele aduc cea mai mare contribuţie la îmbunătăţirea solului. Cu sistemele lor de rădăcini variate şi specifice, acestea pot creşte în zone foarte diferite. Cel mai mare avantaj al legumelor este că acestea pot fixa azotul cu ajutorul bacteriilor şi îl pot elibera în sol.

Bacteriile trăiesc într-o simbioză strânsă cu sistemele de rădăcini ale plantelor şi creează noduli pe rădăcini şi primesc carbohidraţi de la plante, care le ajută să crească. Această relaţie simbiotică oferă bacteriilor numai avantaje. Odată ce planta moare, aceasta putrezeşte şi se tranformă în humus bogat în nutrienţi.

Cu toate acestea, legumele nu sunt singurele culturi bune de îngrăşământ verde;unele varietăţi de varză, rapiţă, napi turceşti,floarea soarelui şi hrişcă sunt de asemenea excelente pentru îmbunătăţirea solului pentru că produc cantităţi mari de frunze şi fructe într-o perioadă scurtă de timp.

Cel mai bun  mod de a îmbunătăţi solul este când prima ninsoare abundentă culcă la pământ plantele şi acestea încep să se descompună.Astfel, plantele putrezesc lent şi biomasa nu se compactează aşa de uşor cum se întâmplă atunci când acestea sunt tăiate. Plantele crescute în culturi amestecate variază mult în înălţime şi structură în aşa fel încât zona arată “părăginit” toamna, ceea ce înseamnă că biomasa nu colapsează ci, dimpotrivă, se adună.

Pe un teren gestionat în acest mod circulaţia aerului este întotdeauna bună şi condiţiile de regenerare a solului sunt optime.O parcelă de pământ gestionată în acest mod, aduce avantaje enorme şi poate de asemenea să producă o recoltă adecvată.

Zonele unde sunt folosite culturile de îngrăşăminte verzi au un avantaj: plantele au unefect semnificativ asupra animalelor şi insectelor. De exemplu, în zonele unde se cultivă floarea-soarelui şi cânepă, plantele reprezintă o sursă de hrană importantă pentru plante şi păsări, dar şi de polen şi nectar pentru insectele colectoare.

 

  •  Greşeli ce duc la distrugerea  îngrăşămintelor verzi

Utilizarea extinsă a combinelor  vine în contradictoriu cu principiul care stă în spatele culturilor de îngrăşăminte verzi prietenoase cu mediul. Din cauza lor, toată vegetaţia este fărâmiţată mărunt. Faptul că aceste utilaje extermină de la cele mai mici creaturi până la cele de mărimea unei buburuze nu este luat în considerare.

Materialul fărâmiţat se usucă repede şi de obicei este suflat de vânt sau spălat de ploaie. Rezultatul: solul este lăsat neroditor şi fără apărare în faţa eroziunii.

Mai mult decât atât, capacitatea solului de reţine apa are de suferit. Ploile abundente duc la inundaţii şi la alunecări de teren. Pânza freatică va coborî, iar aceasta duce lasecarea izvoarelor şi a fântânilor. În cele din urmă, solul îşi pierde capacitatea naturală de regenerare.

Folosirea de chimicale de către om are un efect şi mai mare.Procesele regenerative ale naturii pot fi bine susţinute cu ajutorul culturilor de îngrăşământ verde care cresc în culturile mixte.

 

INFO PLUS

Prin iniţiativa unui grup de oameni inimoşi, adunaţi sub numele TEI (Traduceri Ecologice Independente), a fost tradusă în limba română cartea „Permacultura – Ghid practic pentru agricultura la scară mică”, a lui Step Holzer, adresată tuturor celor care vor să acumuleze cunoştinţe solide de agricultură sustenabilă, permacultură, arhitectură ecologică, energii alternative, tehnici şi tehnologii domestice şi meşteşuguri.

Vă invităm să aflaţi mai multe despre frumoasa iniţiativă a grupului TEI şi să vă alăturaţi visului lor: “Îndrăzim să visăm: traducere cu traducere, vom pune la dispoziţie conaţionalilor nededaţi în ale limbilor străine lucrările de care este nevoie ca să grădinărească fără biocide, întru obţinerea de hrană curată şi care să nu coste viaţa fluturilor şi puritate apelor freatice.

Credem cu străşnicie că putem face ceva pentru a-i ajuta pe cei care vor să producă hrana local, la scară mică şi fără inputuri energetice masive. Credem că soarta noastră este diferită de cea a prizonierilor unui sistem care produce fructele în America de Sud, le coace în cala unui vas şi le vinde în anoste ambalaje de carton într-un supermarket. Credem, şi nu vom obosi să credem.”

 

Cum imi fac rasadurile

   

 

Scris de cipm  

http://www.cmuntean.ro/site/diy/agricole/61-cum-imi-fac-rasadurile 

 

Un prieten care ma priveste acuma din ceruri, imi spunea ca-mi place sa fac "munca de chinez batran" si in general avea dreptate. Imi cam place sa bibilesc, sunt vinovat. Dar acuma este de inteles...ca tot omul de la bloc, mai dispun cateodata si de mai mult timp liber.
Dar sa trecem la subiectul zilei, rasadurile. Am o bucatica mica de teren in gradina parintilor, unde ma fac si eu fermier; un strat de ceapa, doi ardei niste rosii... cate putin din fiecare, insa satisfactii cat cuprinde. Rasadurile de rosii mi le fac singur folosind semintele "familiei",. Patru soiuri (daca le pot spune asa) de rosii care le folosesc ai mei de cand ma stiu, pastrandu-le de la un an la altul. Mai mult de 40 de fire nu pun si pentru asta nu am nevoie de mai mult de 50 de seminte.

Cand mananc o rosie care este coapta bine, de obieci pastrez semintele, le asez pe o bucata de servetel (ca in imagine) si notez tipul de rosie si data cand am colectat semintele. Servetelul absoarbe umezeala si semintele se pastreaza frumos lipite de el in conditii foarte bune.
Primavara, prin 15 martie, incep actiune de pregatire a rasadurile. Pentru asta imi pregatesc din timp pahare recuperate de iaurt, ceva pamant de flori cu nisip 50%, tuburi de hartie pentru prima transplantare (iar mai nou din 2009 am renuntat la ele fiindca am gasit niste pahare bioderadabile).

1. Prima etapa este inmuierea in apa calduta a semintelor prin asezarea servetelului pe care au fost uscate intr-o farfurioara. Apa nu trebuie sa fie fierbinte, in jur de 30 de grade este ok pentru a permite rehidratarea semintelor. Trebuie avut grija ca surplusul de apa sa fie scurs. Servetelul va absorbi necesarul de apa care sa nu permita uscarea semintelor. 

2. dupa aproximatic 4-5 zile functie de temperatura ambinetala (eu le tin in bucatarie) semintele vor incolti. Se va vedea o radacinuta mica care iasa din samanta si cauta sa se infinga in pamant. Pamant care nu-l are si pe care trebuie sa-l furnizam. 

3. in etapa asta transplantez fiecare samanta in tubul de hartie (pentru economie de spatiu) pentru a permite radacinii sa se fixeze in pamant si pentru a verifica in acelasi timp daca este viabila sau nu. 

4. amplasate intr-o zona luminata si incalzita, plantutele se dezvolta rapid astfel incat dupa 2 saptamani am o idee daca samanta a fost viabila sau nu. Dupa aprox 4 saptamani trebuiesc transplantate in paharele de plastic

5. pe toata perioada cresterii rasadurilor, le ud zilnic cu putina apa 1-2 linguri de apa, astfel incat sa nu sufere de "sete" insa nici sa nu balteasca apa. Si placerea cea mai mare este sa le vad crescand si "cerand" sa fie scoase afara. 

6. in jurul datei de 15 mai, functie de temperatura, le scot afara in gradina cu durere-n suflet. Nu mai se vor bucura de temperatura constanta din casa... dar cu ajutor de la Dumnezeu vor creste si ma vor bucura cu rosii dulci si parfumate, de la care recoltez semintele si o iau de la capat anul viitor. 

 

 Rasaduri - Semintele uscateRasaduri - Tuburi de hartieRasaduri - prima rasaritaRasaduri - Primele frunzeRasaduri - Frunze adevarateRasaduri - Transplantate in pahareRasaduri - In elementul lor: gradinaRasaduri - Sa nu crezi ce poate iesi dintr-o samanta mica

 

 

 

 


 

 

 
 
This website was built using N.nu - try it yourself for free.(info & kontakt)